NOUTATI

CONTACT

Adresa:
Str. Pietei nr. 7, Orasul Horezu, Jud. Valcea

Tel.: 0250/860.157
Fax: 0250/860.157
Email: pnbuila@yahoo.com

Geologie

Cadrul tectonic

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din orogenul carpatic. Masivul Buila-V├ónturari┼úa este parte a P├ónzei Getice, unitate a Dacidelor Mediane din Carpa┼úii Meridionali, puse ├«n loc ├«n Senonian, ├«n cadrul tectogenezei laramice. P├ónza Getic─â este alc─âtuit─â din forma┼úiuni cristalofiliene prealpine ┼či dintr-o cuvertur─â sedimentar─â ├«n cadrul c─âreia cele mai vechi depozite sunt de v├órst─â Carbonifer superior. Datorit─â eroziunii, depozite sedimentare ale P├ónzei Getice se ├«nt├ólnesc doar ├«n c├óteva arii, dintre care cele mai importante sunt Bra┼čov-D├ómbovicioara, Buila-V├ónturari┼úa, Ha┼úeg ┼či Re┼či┼úa-Moldova Nou─â. Aceste depozite sedimentare au fost supuse proceselor tectonogenetice ├«n dou─â faze. Prima discordan┼ú─â ├«nsemnat─â este prealbian─â, c├ónd a ├«nceput ┼čariajul getic ┼či corespunde primei faze getice, v├órsta primei ├«nc─âlec─âri fiind plasat─â dup─â Ap┼úianul inferior ┼či ├«naintea sf├ór┼čitului Ap┼úianului superior. Cea de-a doua faz─â getic─â, reprezent├ónd ┼čariajul principal laramic, a avut loc ├«n Senonian, c├ónd P├ónza Getic─â, av├ónd ├«n baz─â P├ónza de Severin, a acoperit domeniul danubian.

Stratigrafia ├Än zona Masivului Buila-V├ónturari┼úa se g─âse┼čte o succesiune de depozite metamorfice ┼či sedimentare care poate fi urm─ârit─â ├«n ├«ntregime pe deschiderile oferite de v─âile celor patru r├óuri care traverseaz─â bara calcaroas─â, s─âp├ónd ├«n aceasta c├óte un sector de chei.

Forma┼úiunile cristaline ├Än Masivul Buila-V├ónturari┼úa, rocile metamorfice afloreaz─â pe versan┼úii nord-vestici, pe v─âile r├óurior Bistri┼úa, Coste┼čti, Cheia ┼či Ol─âne┼čti, c├ót ┼či ├«n zona de creast─â, unde ies la zi de sub depozitele sedimentare erodate (Curm─âtura Builei). Evolu┼úia metamorfic─â a unit─â┼úilor gnaisice din P├ónza Getic─â se ├«nscrie ├«n intervalul de timp al ciclului Varisc (300 - 350 M.a). Evolu┼úia metamorfitelor din Carpa┼úii Meridionali are ├«n prezent repere mai clare, subliniind caracterul polistadial ┼či o evolu┼úie distinct─â a unit─â┼úilor Getic-Supragetic vs. Danubian, ├«ntr-o succesiune de evenimente de la subduc┼úie la obduc┼úie ┼či o inversiune tectonic─â ├«n Cretacicul mediu ┼či superior. Rocile metamorfice din domeniul Getic-Supragetic pot fi divizate ├«n dou─â tipuri principale de litologii: un tip dominat de calcare cristaline, amfibolite, mica┼čisturi, paragneisse, cuar┼úite, din care lipsesc migmatitele, reprezent├ónd metalitofaciesul de Negoi, iar cel de-al doilea este relativ s─ârac ├«n roci carbonatice ┼či amfibolitice, fiind dominat de gneisse ┼či migmatite, reprezent├ónd metalitofaciesul de Sebe┼č-Lotru, ├«n cadrul acestuia din urm─â ├«ncadr├óndu-se ┼či forma┼úiunile cristaline din Masivul Buila-V├ónturari┼úa.

Forma┼úiunile sedimentare Dup─â des─âv├ór┼čirea ciclului baikalian, care a generat ┼čisturi cristaline epimetamorfice, domeniul getic a evoluat ca arie exondat─â supus─â denud─ârii. A devenit arie de acumulare ├«n neo-Carbonifer, c├ónd s-au acumulat depozite predominant continentale. ├Än ciclul alpin, procesul de sedimentare ├«ncepe dup─â faza de exondare care a durat ┼či ├«n timpul Triasicului. ├Än Jurasic, se contureaz─â o serie de zone depresionare printre care ┼či Buila-V├ónturari┼úa. Domeniul getic este din nou exondat dup─â tectogeneza mezocretacic─â. Dup─â acest moment, are loc o transgresiune la nivelul Cenomanianului, dar forma┼úiunile sedimentare sunt, ├«n cea mai mare parte, ├«ndep─ârtate prin eroziune.

├Än zona Masivului Buila-V├ónturari┼úa, succesiunea sedimentar─â cuprinde depozite Jurasic superioare ┼či Cretacic inferioare:
  • Bajocian-Barhonian inferior: gresii grosiere ┼či calcare masive, spatice, coraligene.
  • Bathonian superior-Callovian inferior: gresii calcaroase ┼či calcare limonitice cu pete verzui ┼či ro┼čii, cu elemente de mica┼čisturi.
  • Callovian mediu-superior: gresii ┼čistoase, calcaroase, g─âlbui-ro┼čcate, microconglomerate ┼či calcare g─âlbui micacee.
  • Oxfordian: ┼čisturi marnoase, marnocalcare, calcare ro┼čii cu jaspuri.
  • Kimmeridgian inferior: calcare fine ro┼čii, stratificate.
  • Kimmeridgian superior-Tithonian: 250-300 m calcare recifale masive.
  • Tithonian superior-Berriasian: lipse┼čte.
  • Valanginian: oosparite, pelsparite, intrapelsparite, care trec lateral ┼či succesiv la biomicrite.
  • Hauterivian: lipse┼čte.
  • Baremian-Aptian: facies urgonian ce se dispune transgresiv ┼či discordant peste forma┼úiunile neoconiene. Forma┼úiunile cretacice reprezint─â o serie detritic─â foarte bine dezvoltat─â (maxim 10000 m, cu grosimi ce cresc dinspre sud-vest spre nord-est):
  • Albian-Vraconian inferior: orizontul inferior de gresii ┼či conglomerate.
  • Vraconian-Turonian-Coniacian: orizontul inferior marno-argilos cu alternan┼úe de argile ┼či marne, uneori gresii sub┼úiri.
  • Santonian-Campanian inferior: orizontul superior de gresii ┼či conglomerate.
  • Campanian superior-Maastrichtian: orizontul superior marno-argilos.
  • Harta geologic─â a Parcului Na┼úional Buila-V├ónturari┼úa
    Hartă realizată în cadrul proiectului Asociaţiei Kogayon "Implementarea Reţelei Ecologice Europene NATURA 2000 pe teritoriul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa
    detalii...

    Pagin─â realizat─â de Asocia╚Ťia Kogayon din proiect finan╚Ťat de
    Administra╚Ťia Fondului pentru Mediu ╚Öi cofinan╚Ťat de RNP Romsilva
    Flag Counter