NOUTATI

CONTACT

Adresa:
Str. Pietei nr. 7, Orasul Horezu, Jud. Valcea

Tel.: 0250/860.157
Fax: 0250/860.157
Email: pnbuila@yahoo.com

Geomorfologie

Spre deosebire de Mun┼úii Cap─â┼ú├ónii din care face parte, Masivul Buila-V├ónturari┼úa prezint─â caractere aparte, specifice crestelor calcaroase liniare ┼či insulare. Culmea principal─â are o lungime de circa 14 km, av├ónd ├«ns─â caracter unitar doar ├«ntre Cheile Coste┼čti ┼či Cheile Cheia, cu o mic─â ├«ntrerupere ├«n zona Curm─âtura Builei (aici cuvertura sedimentar─â a fost erodat─â p├ón─â la depozitele metamorfice), ├«n rest fiind fragmentat─â de c─âtre r├óurile care au s─âpat chei (de la vest la est: Bistri┼úa, Coste┼čti, Cheia ┼či Ol─âne┼čti), care separ─â dou─â masive: Arnota (sud-vest, ├«ntre r├óurile Bistri┼úa ┼či Coste┼čti) ┼či Stogu (nord-est, ├«ntre r├óurile Cheia ┼či Ol─âne┼čti), care au o ├«nf─â┼úi┼čare diferit─â de aceea a culmii principale. Creasta are aspect accidentat, doar pe zone restr├ónse av├ónd platouri netezite (Muntele Cacova ┼či Muntele Albu), tr─âs─âtura dominant─â fiind cea de culme ├«n trepte, dominat─â de v├órfuri rotunjite (Piatra, Buila) sau ascu┼úite (V├ónturari┼úa). Sectorul nordic al culmii principale are aspectul unei creste ascu┼úite ┼či zim┼úate, chiar dac─â ├«n─âl┼úimea descre┼čte treptat. Eroziunea ┼či dezagregarea au deta┼čat martori de eroziune reziduali cu form─â de turnuri sau ace, unii de dimensiuni mari (35m), ├«n special pe versantul vestic al masivului. Culmile secundare sunt ├«n general scurte (sub 1km) ┼či cad ├«n trepte accentuate spre est. Doar ├«n Muntele Cacova apar culmi netede, iar sectoarele de culmi rotunjite din Mun┼úii Cacova ┼či Piatra. Din punct de vedere altimetric, cota maxim─â este situat─â la 1885 m (V├órful V├ónturari┼úa Mare) iar cea minim─â la 550 m (ie┼čirea Bistri┼úei din chei). Rezult─â o medie altitudinal─â de 1218 m.

Mersul curbelor ┼či reparti┼úia hipsometriei ├«n cadrul Masivului se prezint─â alungit-concentric. Astfel, altitudinile de peste 1800 m ocup─â dou─â areale mici ├«n partea central─â a Masivului, ├«n jurul v├órfurilor Buila ┼či V├ónturari┼úa, ├«nsum├ónd doar 1,4% din suprafa┼ú─â. ├Äntre 1400 ┼či 1800 m se situeaz─â ├«ntreaga parte central─â a masivului ┼či insular, Muntele Stogu, totaliz├ónd 14,5% din suprafa┼ú─â. Cea mai mare extindere o ocup─â intervalul 1000 - 1400 m, fiind prezent at├ót ├«n Muntele Arnota ┼či Muntele Cacova, c├ót ┼či ├«n lungul ├«ntregii borduri estice din partea central─â ┼či nordic─â a masivului. Acest interval altitudinal ├«nsumeaz─â 56,6% din suprafa┼ú─â. Partea aflat─â sub 1000 m ocup─â 27,3% ┼či este extins─â mai ales ├«n sudul Muntelui Arnota ┼či ├«n lungul v─âilor Bistri┼úa, Coste┼čti ┼či Cheia.

Calculele densit─â┼úii fragment─ârii arat─â c─â 38,7% din suprafa┼úa masivului are valori de peste 4 km/kmp . Valoarea cea mai mare ajunge la 5,2 km/kmp ┼či se g─âse┼čte la est de v├órful V├ónturari┼úa. Suprafe┼úe cu valori de 3-4 km/kmp reprezint─â 27% din suprafa┼ú─â. Valoarea medie a densit─â┼úii fragment─ârii este de 3,5 km/kmp. Valorile mai mici de 2 km/kmp reprezint─â 20,8% din suprafa┼úa ├«ntregului masiv. Valoarea minim─â calculat─â este 0,9 km/kmp, ├«n perimetrul carierei de la Bistri┼úa. Cu excep┼úia v─âilor alohtone ale Bistri┼úei, Coste┼čtiului, Cheii ┼či Ol─âne┼čtiului, v─âile cu regim de scurgere permanent─â aproape lipsesc. Din acest motiv, ponderea cea mai ridicat─â ├«n calcule o au organismele toren┼úiale ┼či culoarele de avalan┼če care br─âzdeaz─â versan┼úii abrup┼úi. Ad├óncimea fragment─ârii reliefului atinge valoarea maxim─â de 820 m. Energia medie este de 518 m iar cea minim─â ├«n jur de 350 m, ├«n general valori normale pentru mun┼úii cu altitudine mijlocie. Pe mai mult de jum─âtate din suprafa┼úa masivului energia reliefului este sub 500 m, respectiv 24% din suprafa┼ú─â sub 400 m ┼či 33% ├«ntre 400 ┼či 500 m. Arealele cu valori de 500 - 600 m reprezint─â 15% din suprafa┼úa masivului. Energia de 600 - 700 m reprezinta13,5%. Cele mai ridicate valori - de peste 700 m - ├«nsumeaz─â 14,5% din suprafa┼úa masivului. ├Än multe situa┼úii, valorile obi┼čnuite sunt ridicate datorit─â raport─ârii v─âilor la abrupturile ce delimiteaz─â culmea principal─â a masivului.

Declivitatea reliefului influen┼úeaz─â direct tipul ┼či intensitatea proceselor geomorfologice ┼či i┼či pune puternic amprenta asupra peisajului. Valoarea declivit─â┼úii este foarte variat─â ┼či ajunge p├ón─â la 80 - 900 ├«n cazul abrupturilor, pe alocuri ap─âr├ónd chiar ┼či pere┼úi cu surplombe. Cea mai mare extindere o au suprafe┼úele cu ├«nclin─âri de 40 - 600 (33%), pantele cuprinse ├«ntre 20 - 400 ocup─â 16% din suprafa┼ú─â, suprafe┼úele cu pante de 10 ÔÇô 200, 10% ┼či sub 100, 9%. Aceea┼či mare varietate se constat─â ┼či ├«n cazul expunerii versan┼úilor. Suprafe┼úele orizontale ┼či suborizontale, reprezint─â doar 6% din ├«ntinderea masivului. Suprafe┼úele cu expozi┼úie estic─â ┼či sudic─â, ocup─â 25% ┼či respectiv 32% din suprafa┼ú─â, comparativ cu cele expuse spre vest (18%) ┼či nord (19%).

Har┼úi realizate ├«n cadrul proiectului Asocia┼úiei Kogayon "Implementarea Re┼úelei Ecologice Europene NATURA 2000 pe teritoriul Parcului Na┼úional Buila-V├ónturari┼úa ┼či realizarea Planului de Management al parcului" finan┼úat de Administra┼úia Fondului pentru Mediu si cofinan┼úat de RNP Romsilva

Pagin─â realizat─â de Asocia╚Ťia Kogayon din proiect finan╚Ťat de
Administra╚Ťia Fondului pentru Mediu ╚Öi cofinan╚Ťat de RNP Romsilva
Flag Counter